Stilul Neoromânesc: Fă cunoștință cu o parte din istoria românilor, imortalizată în clădirile de azi

Casa lui Radu Stanian, fosta Casa Căsătoriilor, concepută și construită sub supravegherea lui Toma T. Socolescu, una dintre cele mai mari personalități ale Ploieștiului

poză de Răzvan Socol

 

Dacă ești o fire foarte pragmatică și realistă, în majoritatea discuțiilor în care specificul românesc este un subiect arzător, nu poți să nu ajungi la concluzia că specificul nostru este de fapt un împrumut. Gastronomia, portul popular, cultura, toate acestea sunt mereu o imagine neclară, vagă și de multe ori discutabilă, mai ales atunci când vine vorba de problema celui ce „a avut primul”. Asta desigur, dacă te uiți dintr-o perspectivă detașată de faptul că ești român și trebuie să te mândrești cu orice practică culturală care poate a fost inventată de un străin. De cealaltă parte, stiloul, Insulina, motorul cu reacție sau fundamentele în zborul cosmic, toate acestea sunt clare, au un român sau cel puțin un cetățean român drept inventator.

Stilul neoromânesc vine cu o formulă similară, unde frânturi din mirajul francez, sorbit de minți sclipitoare românești, se împletește de minune cu veacuri de obiceiuri, practici, și tradiții. Astfel, locuințele autentice românești, caracterul lor, care nu provine din imaginația unei minți luminate, ci din adevăratul caracter național, din români și evoluția lor de-a lungul timpului. Manifestarea acestui stil arhitectural nici nu se putea întâmpla într-o perioadă mai frumoasă, La Belle Époque reușind să pună perfect în valoare întreaga suită de caracteristici cu care Ion Mincu clădește prima clădire, Casa generalului Iacob Lahovari.

Lectura următoare îți va permite să arunci o scurtă privire asupra unui aspect definitoriu pentru cultura Română, unde, precum un individ, o clădire care-l adăpostește îi poartă din trăsături, pe care le vei vedea din trei perspective: Origini, unde vei vedea ceea ce reprezintă acest stil, Caracter, adică motive, particularități și Aspect, ceea ce vedem și azi, ansamblul total, moștenirea, pe care sperăm să o putem adapta la ziua de azi.

 

I Origini

1. Stilul neoromânesc: Piatră unghiulară sau temelie în designul național?

Stilul neoromânesc: Piatră unghiulară sau temelie în designul național

Castelul Cantacuzino din Bușteni, Conceput de arhitectul Grigore Cerchez, finalizat în 1911

Sursă: Shutterstock.com

Indiferent că ești din București sau din orice altă zonă a țării, la o promenadă pe străzile capitalei ai toate șansele să-ți fie furată privirea de către numeroasele clădiri impozante, alteori discrete, construite într-un stil care te lasă c-un vag sentiment de déjà vu. Cultura bucolică și estetica rurală, specifică Țărilor Române, reprezintă însăși nucleul întregului patrimoniu cultural arhitectonic, pe care azi îl numim: Stilul Neoromânesc.

Casa Generalului Iacob Lahovari, concepută de Ion Mincu, finalizată în 1886

În ceea ce privește stilul național, deseori apar dispute aprige între cei ce susțin stilul brâncovenesc și cei ce consideră că de fapt neoromânescul este adevărata emblemă a arhitecturii naționale. Foarte ușor le poți deosebi prin perioada în care s-au manifestat sau pur și simplu prin ceea ce reprezintă. Cu toate acestea, nu există o diferență clară între cele două, din moment ce neoromânescul preia atat elemente Etnografice, cât și motive specifice Moldovenești, astfel reprezentând melanj între diverse influențe ce se regăsesc pe teritoriul țării.

Poți înțelege mai ușor această informație cu ajutorul următorului videoclip realizat de către istoricul architectural Valentin Mandache:

Printre figurile importante, îl amintim aici pe Ion MIncu, cel căruia îi este atribuită prima realizare concretă a acestui curent de design. Astfel, dacă ai ocazia să te afli vreodată în preajma Spitalului Cantacuzino, una dintre clădirile adiacente este însăși un prim exemplu de casă neoromânească, casa generalului Iacob Lahovari.

Clădire ce atestă momentul în care, în sfârșit, ceea ce până atunci era un concept de nișă și relativ abstract, combinat cu tendințele occidentale de la Paris, a devenit ceea ce avea să fie un moment înfloritor pentru arhitectura românească. Prin urmare, de-a lungul secolului XIX și XX, acest stil poate fi încadrat ca având trei etape definitorii:

  • Începând cu 1886, stilul neoromânesc se află într-o perioadă incipientă, timpurie. unde sunt teoretizate elementele principale cât și încadrarea acestor idei într-un context mai larg. Astfel, încă nu este concretizată încă latura occidentală, etnografică sau orientală a acestei idei.
  • Ulterior, neoromânescul matur, a cărui glorie atinge un apogeu în perioada 1906-1918, unde întreaga expresie a acestui stil începe să prindă cu adevărat contur. Este vorba despre o perioadă în care stilul neoromânesc se bucură de o inspirație pentru diverse edificii, acum, patrimoniale și este modelat de multe figuri emblematice ale arhitecturii din perioada La Belle Époque cât și un început de Art Nouveau, precum: Cristofi Cerchez, Grigore Cerchez, Petre Antonescu, Nicolae Ghica-Budești sau Victor Ștefănescu.
  • Perioada târzie a acestui curent este cuprinsă de perioada interbelică, unde între 1918 și 1947, înființarea României Mari marchează oficializarea acestui stil, acum devenit național, dar, care preia tot mai multe elemente din preludiul modernismului secolului XX, Art Nouveau și Art Deco. Astfel, printre personalitățile arhitecturii românești ale acestei perioade, se remarcă Octav Doicescu sau George Matei Cantacuzino.

 

Având în vedere aceste date, putem deja să ne dăm seama de amploarea și de importanța pe care o are estetica neoromânească a clădirilor reprezentative din țară. Astfel, în ceea ce privește întrebarea dacă acest stil este un promotor sau un exemplu fundamental al stilului național, un răspuns categoric nu este posibil fără a avea în vedere aceste două lucruri:

 

  • Faptul că stilul neoromânesc este un cumul al celor mai reprezentative stiluri culturale românești
  • Încheie cea mai frumoasă perioadă istorică a României

 

2. O Românie de poveste surprinsă în cele mai celebre clădiri în stil neoromânesc

O Românie de poveste surprinsă în cele mai celebre clădiri în stil neoromânesc

Sursă foto: Revista Arhitectura

Palatul Ministerului Lucrărilor Publice (Primăria Capitalei), construit între 1906-1910 și conceput de Petre Antonescu

Dacă până acum am amintit pe scurt ce reprezintă și cum putem poziționa stilul neoromânesc, în cadrul acestui capitol vei putea vedea care sunt, de fapt, cele mai reprezentative edificii ale acestui stil, tocmai pentru a-ți forma o idee mai bună despre casele în stil neoromânesc și despre valoarea pe care o au cu adevărat aceste clădiri astăzi.

Astfel, după cum ai văzut, au fost deja menționate câteva personalități ce au promovat acest design național. Indiferent de faptul că nu toate lucrările lor au preluat motivele acestui stil arhitectural, implicarea și îndrăzneala de a maturiza neoromânescul dintr-o fază timpurie, îi face pe Ion Mincu, Petre Antonescu, Nicolae Ghica-Budești, Cristofi Cerchez, Grigore Cerchez sau Victor Ștefănescu drept unii dintre cei mai emblematici arhitecți ce au abordat stilului neoromânesc.

Este bine cunoscut faptul că în perioada matură, clădirile administrative, culturale sau edificiile de mare importanță erau concepute cu caracteristicile neoromânești în minte, ceea ce ne va detașa, pentru moment, de casele neoromânești ce vor deveni un adevărat trend printre „avuții” din București. Astfel, iată care sunt printre cele mai importante clădiri ale secolelor XIX și XX, clădiri care au fost concepute de către adepți ai stilului neoromânesc.

2.1 Școala Centrală de fete și Bufetul de la Șosea

Școala Centrală de fete și Bufetul de la Șosea

Sursă foto: invatamantsector2.ro

Școala Centrală de fete și Bufetul de la Șosea

Școala Centrală de Fete, Concepută de Ion Mincu și finalizată în 1890

Sursă foto: viabucurești.ro

Este imposibil să menționezi clădiri specifice ale stilului neoromânesc fără să-l incluzi pe Ion Mincu și operele sale arhitectonice ce au conturat acest viitor stil național. Tocmai de aceea, Bucureștiul de astăzi, pe lângă capodoperele neoclasice și renascentismul franțuzesc pe care-l admiri în centrul orașului, există și câteva comori pe care reușești să le zărești doar dacă ești un împătimit al caselor vechi.

Pe lângă casa lui Iacob Lahovari, Ion Mincu mai numără printre lucrările sale din secolul XIX și Școala Centrală de Fete, care este este una dintre instituțiile de învățământ destinată fetelor din elita bucureșteană. Școala, pe lângă istoria sa, deține și elemente de design atipice și nemaivăzute în acea perioadă, chiar și astăzi, mai ales curtea școlii, arcadele frumos conturate și aspectul specific monahal al întregii școli te rup de furoarea orașului.

Școala Centrală de fete și Bufetul de la Șosea

Bufetul de la Șoseaua Kiseleff, clădire neoromânească finalizată în 1892 și concepută de Ion Mincu

De asemenea, printre clădirile celebre, populate de trecătorii străzii ce-i poartă numele lui Ion Mincu, astăzi, poți vedea un restaurant aparte în clădirea numită „Bufetul de la Șosea”. Inițial a fost conceput pentru a fi un fel de cârciumă de lux, Șoseaua fiind Șoseaua Kiseleff de astăzi, un loc unde lumea bună din București se întâlnea pentru a-și schimba păreri, etala ținute sau pur și simplu, petrecea timpul într-un context social.

2.2 Muzeul Național de Geologie

Muzeul Național de Geologie

Clădirea Muzeului Național de Geologie, Construit în 1906 și conceput de arhitectul Victor Ștefănescu

Fiind una dintre clădirile ce adăpostește un volum foarte mare de informație, unde azi sunt expuse peste 7.700 de exponate, cu peste 80.000 sub formă de eșantioane în baza de date științifică, acest edificiu se regăsește printre marile creații arhitecturale care au debutat perioada de aur a stilului neoromânesc. Arhitectul Victor Ștefănescu este considerat ca fiind unul dintre cei care au promovat acest stil, din moment ce creațiile sale se regăsesc pe tot teritoriul României. Printre lucrările lui Victor Ștefănescu se mai numără și alte edificii, precum Palatul Artelor, ce avea să fie și astăzi una dintre cele mai frumoase monumente arhitecturale din țară, dacă nu ar fi fost demolat complet în 1943.

Muzeul Național de Geologie

2.3 Institutul Cultural Român

Institutul Cultural Român

Institutul Cultural Român, modificată de Petre Antonescu în 1906

Printre cei mai renumiți arhitecți români din toate timpurile este Petre Antonescu , căruia i se datorează astăzi opere arhitecturale precum: Primăria Generală a Capitalei, Arcul de Triumf, Facultatea de Drept, Institutul Cultural Român, Palatul Crețulescu, dar și alte edificii celebre din țară, precum: Hotelul „Palace” din Sinaia sau Palatul Administrativ din Craiova. Dacă până în anul 1906, stilul neoromanesc era utilizat la o scală mai mică de clădiri, accentul pe edificiile în stil național reiese cel mai puternic în evidență odată cu planurile lui Petre Antonescu. Pe lângă diverse case și vile, despre care vom vorbi mai târziu, stilul neoromanesc se regăsește cel mai evident la palatul unde se află Primăria Generală și în clădirea în care funcționează azi Institutul Cultural Român, ce surprinde acest stil într-o formă cât mai puțin alterată de Art Deco sau Art Nouveau.

2.4 Castelul Cantacuzino

Castelul Cantacuzino

Castelul Cantacuzino din Bușteni, conceput de Grigore Cerchez și finalizat în 1911

Dacă te întreabă cineva vreodată ce castele cunoști din România, pe lângă Bran, Huniazilor și Peleș, unul dintre momentele surprinzătoare ale conversației poate fi acela în care menționezi Castelul Cantacuzino. La Bușteni ai ocazia să cuprinzi cu privirea nu doar un peisaj superb și o atmosferă ruptă de zilele noastre, dar și o clădire extraordinară, un monument arhitectonic. La cererea Prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, Grigore Cerchez a conceput ceea ce avea să fie una dintre cele mai frumoase edificii după numele familiei Cantacuzino. Astăzi castelul se află într-o formă splendidă și funcționează drept muzeu. Cu toate acestea, reala atracție a locului este însăși clădirea, care este un adevărat exemplu de edificiu în stil neoromânesc.

Printre lucrările concepute de către Grigore Cerchez se numără și alte clădiri celebre din București, ca de exemplu, actuala Facultate de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”

Castelul Cantacuzino

Palatul Institutului de Arhitectură, Actuala Facultate de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” concepută de Grigore

Cerchez și construită între anii 1912-1927

Construcția cu toate că surprinde mai mult un stil brâncovenesc, elementele moderne oferă suficiente argumente încât o dispută intre cele două stiluri arhitectonice să fie dificil de câștigat. De asemenea, Palatul Cotroceni este conceput în mod similar, unde ideile moderniste ale lui Paul Gottereau se îngână cu neobrâncovenescul pentru a oferi un aspect impunător, modern, dar în același timp, autentic.

Castelul Cantacuzino

Marele Salon de Recepție, aripa concepută de către Grigore Cerchez

2.5 Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român, finalizat în 1941 și conceput de Nicolae Ghica-Budești

Un exemplu excepțional de arhitectură neoromânească târzie, ceea ce este astăzi Muzeul Țăranului Român, face parte din zona superbă a Bucureștiului care este din plin presărată cu acest stil arhitectonic. Șoseaua Kiseleff surprinde perfect esența perioadei de glorie și bun gust din România, astfel, alături de Muzeul Antipa și Muzeul Național de Geologie, cea mai celebră operă a lui Nicolae Ghica-Budești este un edificiu destinat tocmai etnologiei române.

Acesta nu a găzduit dintotdeauna simbolurile țăranului român, deoarece, împreună cu restul clădirilor de mare statură din aceiași zonă, au servit diverselor scopuri ale Statului pe parcursul perioadei comuniste. Abia în 1990, clădirea a fost deschisă publicului pentru a putea funcționa drept muzeu.

Dacă ești pasionat de casele vechi și arhitectura românească, poți încerca să explorezi cu această hartă locațiile tuturor monumentelor istorice din București, filtrate după secol, sector și categoria de monument.

II Caracterul

3. Motivele specifice regăsite la casele neoromânești

Motivele specifice regăsite la casele neoromânești

Bufetul de la Șosea, proiectul ce avea să fie prezentat într-o expoziție de la Paris

Sursă foto: povesti-cu-plimbări.blogspot.ro

Stilul neoromânesc este un amestec dificil de digerat pentru orice om obișnuit, dar și pentru iubitorii de artă. Fiind un stil eclectic, adică foarte ciudat și puțin coeziv în ceea ce privește elementele care-l compun, încadrarea unei case sau a unui edificiu în acest stil este destul de dificilă. Din moment ce avem o perioadă foarte specifică în care acest curent inovativ s-a bucurat de glorie, 1886-1947, ceea ce putem observa în ziua de azi rămâne doar sub forma unor case și clădiri, acum unice, de la care putem prelua doar câteva idei.

Astfel, cele mai specifice motive găsite la stilul neoromânesc și în special la casele construite în acest stil sunt următoarele:

3.1 Motivul Culei Oltenești

Motivul Culei Oltenești

Cula Bufetului de la Șoseaua Kiseleff, unde se poate observa arcatura specifică lui Mincu, cât și motivele bizantine ale

Este destul de probabil să fie primul element pe care l-ai regăsit din prima ca fiind acel ceva ce se deosebește total de restul caselor. Ei bine, nu te înșeli deloc, caci acea porțiune dreptunghiulară proeminent ieșită în relieful clădirii este un element arhitectural extrem de cunoscut atat în toată țara cât și in majoritatea țărilor vecine, în special cele balcanice.

Motivul Culei Oltenești

Cula Greceanu cea mai veche culă oltenească țară, situată în localitatea Măldărești, Județul Vâlcea, ce datează încă din 1517

Sursă foto: culeinlumina.ro

Cu toate acestea, acest termen de „culă” este originar din turcă, „Kale” sau „Kule” care ar înseamna „cetate” sau „construcție fortificată” de unde și utilizarea pe care românii au adaptat-o la casele lor. Ceea ce poți vedea în imagine reprezintă inspirația și totodată și unul dintre motivele centrale în jurul căruia sunt concepute toate clădirile în stil neoromânesc.

3.2 Arcatura, laitmotivul lui Ion Mincu

 Arcatura, laitmotivul lui Ion Mincu

Arcatură specifică stilului neoromânesc, laitmotivul lui Ion Mincu, prezentă încă de la renovarea casei Lahovari

Pentru cei care nu au avut tangențe cu literatura, laitmotivul reprezintă ceva ce este repetitiv, dar în mod armonios și ritmic, ca o anumită progresie de note dintr-o melodie care îți place extrem de mult. Aceeași senzație o surprinde și logia culei care este ornată foarte frumos cu o arcatură ce surprinde deseori motive populare precum sfoara sau ornamente înflorate și renumitele coloane din lemn sau piatră.

3.3 Arcadele trilobate împrumutate de la stilul brâncovenesc

Arcadele trilobate împrumutate de la stilul brâncovenesc

Exemplu de arcade trilobate de pe cula palatului de la curtea Mogoșoaia, structură construită în stil brâncovenesc

După cum sugerează și numele, fiecare segment al arcaturii este împărțit în trei loburi care alcătuiesc un element foarte important regăsit la toate bisericile și mănăstirile brâncovenești specifice secolelor XVII-XVIII. Astfel, renascentismul românesc se regăsește extrem de evident în tot ceea ce reprezintă neoromânescul lui Mincu sau perioada maturizată a acestui stil în care se remarcă clădirile lui Petre Antonescu.

Cu toate acestea, este notabil faptul că acest element este păstrat pe toată perioada manifestării acestui stil, dar care suferă tot felul de alterări ce se pot observa de la diferențele dintre Casa Lahovari, cât și Muzeul Țăranului Român. Dincolo de aceste elemente care se regăsesc la fiecare construcție care abordează acest stil, restul particularităților diferă foarte mult în funcție de viziunea arhitecților cât și tendințele perioadei sau a zonei din artă la care facem referință. Astfel, de la viziunea inițială a lui Mincu până la perioada târzie a acestui stil, există un lung șir de diferențe care pot fi cel mai bine ilustrate prin exemple concrete.

4. Vila și Casa în stil neoromânesc din București

Vila și Casa în stil neoromânesc din București

Casa Niolae Minovici, 1910, concepută de arhitectul Cristofi Cerchez, cunoscut azi drept: Muzeul de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici”

Sursă foto: stiriutile.ro

Probabil te întrebai de ce până acum nu a fost amintit acest arhitect a cărui nume și identitate se confundă cu cea a lui Grigore Cerchez. Perioada în care au trăit, meseria cât și stilul abordat sunt aproape identice, cu toate că cei doi nu sunt rude. Cristofi, sau cum îi se mai spunea „Hristea” s-a remarcat foarte puternic prin casele în stil neoromânesc pe care le-a conceput, case care sunt presărate de-a lungul șoselei Kiseleff, cât și prin întrega capitală, care exprimă o altă latură interesantă și mai puțin cunoscută a stilului neoromânesc în perioada La Belle Époque.

Ruxandra Nemțeanu, expert în istorie arhitecturală, ne pune la dispoziție un compendiu cuprinzător cu privire la activitatea arhitectonică a lui Cristofi Cerchez, arhitectul care a devenit consacrat pentru proiectarea celor mai frumoase case în stil neoromânesc din capitală. Printre operele sale se pot număra:

4.1 Muzeul de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici”

Muzeul de Artă Populară Prof. Dr. Nicolae Minovic

Sursă foto: muzeulbucureștiului.ro

Pe strada eponimă beneficiarului, una dintre cele mai frumoase clădiri care sunt acum printre monumentele de patrimoniu cultural, găzduiește un muzeu de arte populare. Fiind un exemplu clasic de locuință de renume pentru elita capitalei, chiar și astăzi, o astfel de clădire încă reușește să fure privirea oricui, fie prin aspectul unic, fie prin importanța istorică pe care o are.

4.2 Casa Eufrosina Mătăsaru

Casa Eufrosina Mătăsaru

Casa Eufrosina Mătăsaru finalizată în 1932 și concepută de Cristofi Cerchez

Sursa foto: cristoficerchez.blogspot.ro

Una dintre casele neoromânești mai „moderne”, construite într-o perioadă târzie a acestui stil, surprinde cum deja stilul pe care îl abordează aici Cristofi Cerchez, diferă de cel inițial. Motivul culei încă se distinge destul de mult, cu toate că, astfel, mare parte din fațada clădirii este completată de arcatură și basoreliefuri cu motive florale/populare.

Multe astfel de case pot fi amenajate într-o abordare destul de modernă, chiar apropiată zilelor noastre, astfel, în cadrul unei fațade neoromânești târzie îi poate fi adusă în completare un interior modern și adecvat tendințelor de moment.

4.3 Vilele concepute de Petre Antonescu

Vilele concepute de Petre Antonescu

Vila Oprea Soare 1914 concepută de Petre Antonescu

Fără nici un dubiu, printre cele mai splendide vile în stil neoromânesc din București sunt cele concepute de Petre Antonescu înainte de Primul Război Mondial. In acest moment, într-o stare foarte bună există cel puțin șase astfel de vile, fiecare cu trăsături distincte.

În ceea ce privește interiorul vilelor în stil neoromânesc, o dilemă și mai mare decât însăși acest stil este amenajarea potrivită și în bun ton cu ceea ce inspiră acest stil. Mulți sunt de părere că stilul modern aduce o defavoare măiestriei cu care au fost concepute astfel de clădiri, iar amenajarea clasică nu mai corespunde tendințelor actuale. Cu toate acestea, nimeni nu spune că nu poate exista și un compromis între cele două, astfel, o abordare suficient de creativă poate să se conformeze chiar și la un stil atât de pretențios.

4.4 Casa Radu R. Rosetti

Casa Radu R. Rosetti

Casa Generalului Radu Rostetti proiectată în 1908 de Nicolae Ghica-Budești

Stilul de abordare a neoromânescului pe care îl poți găsi la Ghica-Budești se remarcă instant prin folosirea cărămizii roșiatice împreună cu piatra, caracteristici distincte care se regăsesc la majoritatea lucrărilor concepute de acest arhitect. Casa generalului Rosetti nu este o excepție, această înfrumusețând considerabil strada Mihail Moxa.

Printre elementele pe care acest arhitect le scoate în evidență sunt intrarea, turnurile și arcadele care renunță la motivele populare în favoarea unor finisaje mai simple, fără texturi sau detalii, dar curate, toate foarte asemănătoare cu Muzeul Țăranului Român.

Acestea sunt doar câteva dintre casele și vilele în stil neoromânesc pe care le poți regăsi în București. Cu toate acestea, capitala nu este singurul loc unde casele și vilele în stil neoromânesc și-au făcut simțită prezența.

5. Case celebre în stil neoromânesc din restul țării

Case celebre în stil neoromânesc din restul țării

Fațada Casei Robescu din Galați, construită concomitent cu Vila Robescu de la Sinaia 1897, una dintre celebrele opere ale lui Ion Mincu

Case celebre în stil neoromânesc din restul țării

Fațada Vilei Robescu din Sinaia

Construcțiile concomitente ale casei și respectiv vilei familiei Robescu ne arată cum atât Sinaia, cât și Galați se bucură de o interpretare aparte a unor clădiri ce în afară de stil, arhitect și proprietari, nu împărtășesc nimic altceva.

În ciuda faptului că familia beneficiară era aceeași, iar construcția a fost concomitentă, Mincu dorea să surprindă culoarea locală prin creațiile sale, în ciuda similarităților pe care le oferă acest stil. Un argument puternic ce motivează și astăzi multe dintre deciziile creative, în timp ce stilul contemporan uniformizează preferințele atât în ceea ce privește stilul arhitectural cât și designul de interior. Iată totuși două exemple interesante a unei case din Galați și a unei vile din Sinaia, a căror amenajare poate sfida atmosfera de demult a caselor ce acum reprezintă un clasic.

Asimetria și etajarea vilei din Sinaia se deosebește drastic de aspectul simetric și adaptat la cultura locală din Galați. Elemente pe care Vila Robescu de la Sinaia îndrăznește să le incorporeze într-o manieră diferită, celebra culă și arcadele frumos integrate într-o logie, fac loc de data aceasta loc unui foișor.

5.1 Ploieștiul lui Toma T. Socolescu

Ploieștiul lui Toma T. Socolescu

Casa lui Radu Stanian, una dintre cele mai frumoase atracții ale Ploieștiului

Un ilustru iubitor al stilului neoromânesc, Toma T. Socolescu, una dintre cele mai mari personalități ce se remarcă prin arhitectură în afara Bucureștiului, reprezintă figura care aduce Prahovei un strop de proaspăt simbol național.

Pe lângă Palatul Școlilor Comerciale din Ploiești sau Conacul Duqué din Păulești, un edificiu, destul de controversat, este casa ce a servit pentru trei primari ai Ploieștiului, casă ce a devenit ulterior Casa Căsătoriilor, iar acum își așteaptă regulat ciclul de proprietari ce o întrebuințează pentru diferite scopuri. O clădire destul de atipică, de dimensiuni foarte generoase și care fură privirea atat prin stilul unic, cât și prin bunul gust cu care se deosebește de orice altă clădire din județ. Dacă ești curios ce alte case și vile în stil neoromânesc au mai fost proiectate de către Socolescu, poți arunca o privire asupra acestei biografii.

5.2 Vila Stătescu

Vila Stătescu

Vila Stătescu de la Câmpulung concepută de Cristofi Cerchez între 1898 și 1900

Eugen Stătescu, mare liberalist, unul dintre membrii fondatori ai Partidului Liberal și amic de seamă cu personalități marcante ale epocii, a fost totodată și cel care i-a permis lui Cristofi Cerchez să devină unul dintre arhitecții de talie înaltă pe scena realizării de clădiri ce acum sunt considerate monumente patrimoniale. Printre multe alte vile din Câmpulung Muscel, Vila Stătescu, o construcție autentică în stil neoromânesc, se distinge categoric de restul peisajului datorită elementelor de design specifice arhitecturii proaspăt fondate de Ion Mincu, unde specific perioadei timpurii a acestui stil observăm foarte clar motivul central al culei, logia proeminentă și arcadele trilobale.

Vila Stătescu se remarcă, de asemenea, prin faptul că este prima lucrare importantă a lui Cristofi Cerchez în stilul ce va deveni ulterior o emblemă a perioadei de aur a României. Mai mult decât atât, faptul că este printre primele clădiri în stil neoromânesc ce există în afara Bucureștiului, marchează încă din primele zile ale secolului XX, fluxul de popularitate pe care arhitectura neoromânească o va avea în interbelic.

5.3 Clădiri Neoromânești dincolo de granițele României

Clădiri Neoromânești dincolo de granițele României

Primăria din Boian, Ucraina, în apropiere de orașul Cernăuți

Sursă foto: neoromanesc.blogspot.cum

Ce-i drept, atunci când ne referim la case și vile neoromânești din restul țării, corect din punct de vedere istoric este să ne referim și la teritoriile parte din România Mare. Astfel, mai mult decât atât, stilul neoromânesc se află chiar și în Basarabia, Bucovina de Nord și Cadrilater, clădiri care sunt foarte frumos catalogate într-un blog superb despre stilul neoromânesc din fostele teritorii ale României unde în funcție de regiune și locații poți regăsi câteva informații cu adevărat valoroase și frumos structurate.

III Aspectul

6. Arhitectura neoromânească în trendurile din ziua de azi

Arhitectura neoromânească în trendurile din ziua de azi

Vilă neoromânească de pe strada Tirana din București

Există multe argumente prin care poți susține că stilul neoromânesc este mort și nu mai reprezintă un interes pentru românul anilor 20, 2020, care include printre preferințe un limbaj și preferințe total diferite de ceea ce bunicii lui de acum 100 de ani își imaginau. „Smart”, ”Energy Efficient”, „Sun-powered” sau „Eco friendly” sunt principalele obiective ale caselor contemporane, a căror stil, în comparație cu ceea ce am avut nu de mult, poate fi descris doar ca fiind minimalist.

Dar lucrurile nu sunt atât de sumbre, din moment ce neoromânescul este un stil eclectic la rândul său, fiindu-i dificil să-și găsească ceva definitoriu și categoric, tendințele moderne pot fi împletite cu succes în oricare locuință ce dorește să insufle acel aer patriotic. Astfel, există, desigur, și case neoromânești moderne care au reinventat ceea ce înseamnă neoromânescul în secolul XXI sau i-au dat o față nouă, o suflare de aer proaspăt.

Arhitectura neoromânească în trendurile din ziua de azi

Arhitectura neoromânească în trendurile din ziua de azi

Arhitectura neoromânească în trendurile din ziua de azi

Arhitectura neoromânească în trendurile din ziua de azi

Arhitectura neoromânească în trendurile din ziua de azi

Arhitectura neoromânească în trendurile din ziua de azi

Arhitectura neoromânească în trendurile din ziua de azi

Surse foto: Pinterest.com

Observă in fotografii cum statura sau evidentul motiv al culei nu mai constrânge designul național reinterpretat la tendințele contemporane, acoperișul cu pantă joasă, lipsa etajelor sau chiar dimpotrivă, grandoarea și opulența, întind în lung și-n lat caracterul foarte versatil al acestui stil arhitectonic.

Printre imaginile de mai sus, poți vedea atât concepte cât și exemple reale de inovativitate și curaj de a readuce un stil glorios la o formă decentă, chiar superbă a zilelor noastre. Este discutabil faptul că astfel de case și vile necesită o amenajare modernă sau o reinventare totală, din moment ce la prima vedere puțină zugrăveală și o întreținere corectă pot transforma și o ruină într-un etalon de frumusețe.

7. Proiecte de case neoromânești concepute de unii dintre cei mai mari arhitecți ai vremii

Arhitectura neoromânească în trendurile din ziua de azi

Casa Ileana, Proiectată de arhitectul bucureștean Adrian Păun

Sursă foto: fabrikadecase.ro

Dacă până acum am văzut concepte abstracte sau doar exemple de clădiri neoromânești care au fost aduse cu succes în secolul XXI, în acest capitol vei putea vedea cum arată stilul neoromânesc într-o formă reinventată, gândită pentru România de azi. Vei vedea cum motivele etnografice și particularitățile regăsite la Mincu încă sunt un motiv bun de inspirație pentru arhitectura tinerilor ce îndrăznesc să aducă neoromânescul în prim plan.

În ceea ce privește proiectele pentru stilul neoromânesc inițial, schițele lui Ion Mincu sunt un bun reper pentru a înțelege care a fost viziunea lui. Ruxandra Nemțeanu ne oferă date importante cu privire la clasarea Vilei Robescu din Sinaia, iar Petru Mortu și Răzvan Barbeli ne pun la dispoziție o analiză asupra celebrei Case Lahovary. Cu toate acestea, dacă vrei să vezi o perspectivă mai modernă, citește aici un interviu interesant unde poți să arunci și tu o scurtă privire asupra felului în care casele în stil național ar putea reapărea pe scena designului arhitectural din România.

Alte surse utile de informație:

  • Ruxandra Nemțeanu: Stilul Neoromânesc, un stil regional european, editura renaissance, 2010
  • Revista Arhitectura
  • Blogul istoricului Valentin Mandache
  • Biografia lui Ion Mincu de Mihail Caffe

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top